Interpretarea consecutiva si simultana

interpretazione-consecutiva-e-simultanea 0 ars1 Interpretul este un profesionist a cărui activitate presupune mijlocirea lingvistică a unei  comunicări orale, cuvinte sau gesturi enunţate de către o altă persoană într-o limbă străină. Astfel, interpretul trebuie să aibă capacitatea de a reda cu fidelitate şi corectitudine în şi din limba străină în limba română discursurile rostite păstrând tonul şi nivelul limbii sursă, fără să adauge sau să omită ceva din discursul sursă. Interpretarea poate fi, în funcţie de împrejurări, simultană sau consecutivă. De exemplu, în timpul unui interviu cu un jucător de fotbal interpretul pune întrebarea imediat ce jurnalistul a terminat de vorbit și invers; în acest caz vorbim de interpretare consecutivă. Interpretarea consecutivă este mai larg folosită şi este actul de redare în limba ţintă a discursului rostit de vorbitor în limba sursă, după ce discursul a fost încheiat sau după acumularea unui volum substanţial de informaţie. Interpretarea consecutivă este de obicei bidirecţională. Într-un program de televiziune, în care este invitată o persoană care vorbește o limbă străină traducerea se face chiar în momentul în care aceasta vorbeşte, iar acest lucru se numește interpretare simultană. Interpretarea simultană este folosită atunci când persoana care necesită interpretare nu participă în mod direct în procesul de comunicare. Interpretul începe redarea discursului în limba ţintă fără să aştepte ca vorbitorul să termine discursul în limba sursă. În asemenea cazuri interpretarea este de obicei unidirecţională.

A fi interpret presupune o muncă complicată, care necesită un efort mai mare decât activitatea de traducător. Pentru desfăşurarea în bune condiţii şi pentru producerea de rezultate de înaltă calitate, interpretul trebuie să cunoască la nivel avansat, scris şi vorbit, limba utilizată şi limba din / în care traduce, trebuie să posede vaste cunoştinţe generale, să posede un vocabular vast, de la limbajul de specialitate până la limbajul familiar sau argotic, să dispună de dinamism şi agilitate intelectuală şi verbală, să aibă solide cunoştinţe de terminologie şi proceduri folosite în situaţia dată şi educaţie, studii şi experienţă de specialitate. De asemenea, există şi interpreţi de semne,  nu doar  pentru limbajul oral (interpret pentru surdo-muți). În acest caz, tipurile de interpretare sunt aceleaşi ca cele enumerate mai sus, dar în plus este necesară o agilitate de mișcare a mâinilor, pentru a urmări ritmul locutorului.

Un interpret poate furniza propriile servicii pentru instituţii private sau publice, cum ar fi: Guvern,  instanțe judecătoreşti, parchete, sectii de politie, administraţii publice, organizații internaționale etc. De asemenea, interpretul poate lucra pentru mass-media, radio și televiziune. Interpreții mai pot fi solicitaţi să furnizeze servicii de interpretariat în cadrul întâlnirilor de afaceri, iar aici vorbim despre interpretariat de tratative comerciale. În acest caz, este nevoie de o abilitate suplimentară, aceea de a ști să negociezi.